mi-e dor să ascult înserarea
cum curge prin frunze, prin nori
mi-e dor să îmi strig nepăsarea
la gândul că plângi ori că mori

mi-e dor să mai fiu risipitele ploi
căzute pe pietre, pe vorbele reci
crescute ca noaptea albastră-ntre noi
mi-e dor să ştiu că azi ai sa pleci.